De pe soseaua DN7 (Ramnicu Valcea – Sibiu) se face stanga in localitatea Brezoi pe DN7A (spre Voineasa), apoi, aproape de Valea Macesului se face stanga pe drumul judetean 701D spre Ciunget. Ajunsi in Ciunget se face dreapta de-a lungul raului Rudareasa spre Pensiunea Luminita. Drumul de aici nu este astfaltat, dar practicabil cu orice tip de autoturism.

Pensiunea Luminita este la inceputul traseului de creasta in Muntii Latoritei, un traseu extrem de spectaculos.

Zona in care este amplasata Pensiunea Luminita uimeste prin ineditul, salbaticia spatiului, incitand interesul tocmai prin necunoscut. Este un sector carpatin de o rara frumusete, in traseele carora gasim de la drumuri asfaltate si drumuri forestiere, pana la poteci si vechi drumuri ciobanesti. Traseele de aici fiind putin umblate, zona adaposteste in cuprinsul sau numeroase raritati floristice, arbori seculari si monumente ale naturii, ceea ce a determinat infiintarea rezervatiilor naturale din zona in care este asezata.

Pensiunea se situeaza la o altitudine de 1250 m in Muntii Latoritei (Vf. Vanata) Acesti munti, aflati pe partea dreapta a cursului Oltului se disting printr-o mare varietate a formelor de relief. Caracterul lor alpin, cu caldari si lacuri glaciare, cu piscuri calcaroase albind sub stralucirea soarelului, la care se adauga peisajul muntilor mijlocii, acoperiti cu paduri de fag, care isi schimba periodic infatisarea in functie de anotimp, in amestec pe alocuri cu rasinoase, intregesc imaginea de vis a acestor munti.

Daca Valea Oltului si Lotrului sunt suficient de cunoscute, prea putine se stiu despre Valea Latoritei si Valea Rudaresei.

Latorita, afluent de dreapta al Lotrului, a sapat in curgerea sa vijelioasa unul din cele mai frumoase si spectaculoase defilee din tara. Acest parau, in lungul sau curs, colecteaza apele, atat din Muntii Latoritei, cat si din Muntii Capatanii, astfel incat pe traseul sau s-au format doua lacuri de acumulare Galbenu (1304 m) si Petrimanu (1130 m) ale caror ape sunt conduse printr-o galerie subterana spre lacul Vidra (care constituie rezervorul principal al sistemului hidroenergetic Lotru).

Intre Vf. Repezi (2006 m) si Vf. Vanata (1463 m), pe o lungime de cativa kilometri, se apleaca spre Latorita abrupturi stancoase, cu diferenta de nivel de peste 500 m, presarate cu hornuri inguste, jgheaburi, ace si pinteni pe care se dezvolta o interesanta vegetatie saxicola.
Abrupturi de un pitoresc aparte se intalnesc si pe Valea Rudaresei, salbaticia acestei vai fiind oferita de putine locuri in tara. Amatorii de trasee montane dure, antrenati, pot urma de aici creasta calcaroasa a Pietrelor Albe pe o cararuie ingusta care solicita mult fortele, dar vor fi rasplati din plin cu imagini de neuitat. Peretii de calcar din Pietrele Albe cu peste 100 m denivelare, ofera iubitorilor alpinismului bune conditii pentru practicarea acestui sport. Patrunzand in intunecimea padurii de molid se poate ajunge la Plaiul Poienii (1560 m) si, dupa un popas, la cantonul zoopastoral, la peticele de lapiezuri din poiana de deasupra drumului, sau se urca pana la stanca de pe culme pentru a admira varfurile muntilor din jur.